Prozator, dramaturg, poet, filosof, publicist român.
Întreaga poetică a romanului camil-petrescian exprimă renunţarea curajoasă la iluzia cunoaşterii absolute a omului. (Nicolae Manolescu)
Născut
S-a născut la Bucureşti la 22 aprilie 1894.
Familia
Datele despre familia biologică şi copilăria scriitorului sunt puţine şi contradictorii. După unele informaţii, tatăl său a fost funcţionar de poştă; după altele – ofiţer. Cert este că şi el s-a numit Camil Petrescu şi că a decedat sau a dispărut înainte de naşterea unicului său fiu. Nici mama, Anna Keller Petrescu, nu a ajuns să-l vadă crescând. Pruncul a fost luat acasă de la maternitate de o doică din mahalaua bucureşteană Obor. Doica Maria Popescu şi soţul ei, subcomisar de poliţie, au avut grijă de el până la absolvirea liceului. Abia în 1944 soţul doicii i-a înmânat scriitorului, care împlinea 50 de ani, câteva scrisori de la mama sa către doică, datate cu vara anului 1894. După aceasta, nu s-a mai ştiut nimic despre ea.
Camil Petrescu scria: „Copilăria mi-a fost umbrită de dispariţia părinţilor. M-am văzut fără rude, fără familie, crescând de capul meu. Mi-am zis atunci: voi studia; m-am pus pe studiat cu temeinicie şi îndârjire.” Inspectorul de poliţie Episcopescu, în casa căruia doica lui Camil era angajată să facă curăţenie, l-a ajutat pe băiat să devină bursier la liceul „Sfântul Sava” şi apoi la liceul „Gheorghe Lazăr”.
S-a căsătorit în 1947 cu actriţa Eugenia Marian („Ghighi”). Au avut doi copii şi au divorţat în 1953.
Camil Petrescu cu soţia şi copiii.
Copii
Camil Aurelian (n. 1947) şi Octavian Eugeniu (n. 1950). După ce au emigrat în 1969 în Suedia, apoi în Germania, fraţii s-au stabilit în SUA în 1970.
Camil Aurelian a fost jurnalist la postul de radio Europa Liberă, apoi şi-a deschis o companie de turism dedicată oraşului New York, Sophisticated Tours. S-a căsătorit cu nepoata scriitorului Emil Gârleanu.
Camil Aurelian Petrescu, fiul mai mare al scriitorului.
Octavian Eugeniu este politolog, cercetător la Universitatea Michigan, SUA.
Detalii biografice
Întreaga sa viaţă a fost marcată de experienţa războiului.
Fiind student la Facultatea de Filozofie, a urmat cursurile
şcolii militare la Regimentul 6 „Mihai Viteazul” din Bucureşti,
în paralel cu cele universitare. La 1 august 1916 s-a înrolat
ca sublocotenent în armată. A luptat pe linia Predeal-Braşov.
Pentru că nu putea suporta bocancii militari, purta pantofi.
Fiind rănit, a ajuns într-un spital militar din Târgoviște.
În 1917 a revenit pe front. Până la 1 august a mai fost rănit de două ori.
În timpul unui bombardament german, şi-a pierdut auzul la o ureche.
A căzut prizonier la unguri, a fost declarat mort şi a revenit în ţară
pe 10 aprilie 1918, după opt luni de lagăr. Formalităţile de anulare a
certificatului de deces au decurs foarte greu. Demobilizat,
Camil Petrescu a ajuns la Bucureşti, unde a trăit în sărăcie,
câștigându-și traiul cu ziaristica.
Case din Predeal după o bătălie, 1916.
Rămâne permanent surd de urechea stângă, fapt care îi va crea dificultăţi fizice şi sociale pentru restul vieţii. Operaţia şi tratamentul în străinătate nu au avut efect: „Surzenia m-a epuizat, m-a intoxicat, m-a neurastenizat. Trebuie să fac eforturi ucigătoare pentru lucruri pe care cei normali le fac firesc. (…) Sunt exclus de la toate posibilităţile vieţii. Ca să merg pe stradă, trebuie să cheltuiesc un capital de energie şi de atenţie cu care alţii pot citi un volum. Aici unde totul se aranjează „în şoaptă”, eu rămîn veşnic absent”. În 1930 este declarat „invalid de război definitiv”.
Decedat
13 mai 1957, Bucureşti. Este înmormântat la cimitirul Bellu.
Debut
Genuri şi specii cultivate
Roman, nuvelă, poezie lirică, piesă, scenariu, eseu, critică literară, publicistică.
Operă
Piese majore:
Romane:
Mişcare/curent literar
Modernism.
Influenţe
A promovat în literatura română romanul modern, subiectiv, psihologic, de tip proustian.
În anii 1920 a participat la şedinţele cenaclului Sburătorul, condus de Eugen Lovinescu.
A fost prieten cu scriitorul Mihai Sebastian.
Premii şi realizări
Posteritate
În mai multe oraşe din România, există astăzi strada Camil Petrescu.
Filme în baza scrierilor lui Camil Petrescu:
