DATE BIOGRAFICE

Mircea Cărtărescu

Poet, prozator, eseist, critic literar, publicist

Data și locul de naștere
1 iunie 1956, București, România
 
Numele părinților
Tata - Constantin Cărtărescu, economit şi ziarist
Mama - Maria (născută Badislav)
Căsătorit
Ioana Nicolaie, poeta, membră a Uniunii Scriitorilor.
Copii
Au împreună un băiat pe nume Gabriel.

Activitatea literară

Debut literar

1976-1990
A frecventata Cenaclul Junimea, condus de Ovid. S. Crohmalniceanu. În unul din interviurile acordate va mărturisi: „Pentru noi, pentru tinerii din Cenaclul Junimea, pe care el îl conducea, a fost ca un fel de bunic. Era foarte, foarte îndatoritor. Aduna oamenii în jurul lui, era extraordinar de afabil şi de cald. Spre deosebire de Manolescu, pe care nu-l interesa altceva decât literatura pe care o scriam, Crohmălniceanu se interesa de cum trăim, de ce ne trebuie, ne întreba mereu dacă ne poate ajuta cu ceva. Era un om pe care l-am iubit cu toţii.”
1978
După ce s-a făcut remarcat în Cenaclul de luni, condus de Nicolae Manolescu, a debutat cu poeme în România literară.
1980
Debutul editorial l-a realizat cu volumul de versuri Faruri, vitrine,
fotografii.
Mișcare/curent literar
Este considerat un teoretician al postmodernismului.
Premii
1980, 1990, 1994, 2000: Premiul Uniunii Scriitorilor din România
 
1989: Premiul Academiei Române
 
1990,1996, 1997: Premiul revistei Flacăra, Premiul revistei Ateneu , Premiul revistei Tomis , Premiul revistei Cuvântul
 
1994, 1996, 2002 : Premiul ASPRO, Premiul Uniunii Scriitorilor din Republica Moldova
 
1999: traducerea în limba franceză a romanului Orbitor nominalizat pentru Premiul Uniunii Latine
 
2002: Premiul AER
 
2005: Premiul literar „Giuseppe Acerbi”, Castel Goffredo, Italia
 
2006: „Meritul cultural” în grad de mare ofițer, acordat de către Președintele României
 
2011: Premiul Internațional pentru Literatură de la Vilenica
 
2012: Premiul Internațional pentru Literatură „Haus der Kulturen der Welt"
 
2013: Premiul Spycher - Literaturpreis Leuk în Elveția
 
2013: Marele Premiu al Festivalului Internațional de Poezie de la Novi Sad
 
2015: Premiul cărţii pentru înţelegere europeană al oraşului Leipzig
 
2015: Premiul de stat al Austriei pentru literatură europeană
 
2016: Premiul pentru proză „Observator cultural ex-aequo” pentru romanul Orbitor
 
2018: Premiul „Thomas Mann” pentru literatură

Opere semnificative/ Genuri literare cultivate

Poezii

1980
Faruri, vitrine, fotografii
1983
Poeme de amor
1985
Totul
1990
Levantul
1984-1987
Dragostea. Poeme
2003
50 de sonete de Mircea Cărtărescu cu cincizeci de desene de Tudor Jebeleanu
2010
Nimic. Poeme (1988-1992)

Proza

1989
Visul
1993
Nostalgia ( nuvele: Gemenii, REM, Mendebilul)
1994
Travesti
2002
Orbitor. Aripa stângă, Orbitor. Corpul
2004
De ce iubim femeile
2005
Enciclopedia zmeilor
2007
Orbitor. Aripa dreaptă
2010
Frumoasele străine
2015
Solenoid

Eseu si publicistică

1992
Visul chimeric
1999
Postmodernismul românesc
2002
Pururi tânăr, înfășurat în pixeli
2005
Baroane!
2012
Ochiul căprui al dragostei noastre
2017
Peisaj după isterie

Jurnal

2001
Jurnal I, 1990-1996
2005
Jurnal II, 1997-2003
2011
Zen. Jurnal, 2004-2010
2018
Un om care scrie. Jurnal, 2011-2017

Antologii

1998
Dublu CD . Antologie de poezie
2003
Plurivers (antologie în două volume cu postfață de Paul Cernat)
2005
Poeme în garanție antologie cu ilustrații de Tudor Jebeleanu
2009
Dublu album de versuri

Audiobook

2003
Parfumul aspru al ficțiunii
2004
Levantul
2005
De ce iubim femeile
2009
Vreau să-mi spui, frumoasă Zaraza
2009
Travesti

Numele tatălui, ortografiat cu diacritice „Cărtărescu” (celelalte rude sunt „Cartarescu”), este rezultatul unei erori pe careca făcut-o responsabilul de transcriere de la primărie.

În anul 2011 s-a numărat printre favoriții la Premiul Nobel pentru Literatură. Totuși, premiul a fost acordat poetului suedez Tomas Tranströmer.

Mărturisește că a fost fascinat de cartea lui Al. Dumas „Contele de Monte-Cristo”. Consideră că eroul Edmond Dantès reprezintă metamorfoza completă, „este resurecția fluturelui din omidă”.

modulul 3
Florin scrie un roman
Sarcini
sarcini video biografie

Sarcină interactivă

1

Deplasează, în dreptul fiecărui autor, personajele create de aceștia.

crează personaje:

Mircea Cărtărescu, scriitor, autorul textului, narator

              crează personaje:

              Florescu, autorul povestirii, dublu creator

                      crează personaje în roman:

                      Florin, autorul romanului haiducesc

                                • Florescu
                                • Ana
                                • Florin
                                • Anița
                                • Florea
                                • Poștărița
                                • Florin
                                • "Călăul dintr-a opta"
                                • George Mare, Ovidiu - colegi din "gașcă"
                                • Ana, Florina, Elena- prietene
                                • Florea, un haiduc
                                • căpitanul Gealatu
                                • poteraşii
                                • Aniţa, hangiţa
                                • Bălanul, armăsarul

                                Sarcină scrisă

                                2

                                2.1 Extrage cuvintele ce precizează aspecte ale interpretării textului propus prin prisma personajelor.
                                Completează tabelul.
                                2.2 Argumentează conexiunea folosită la trecerea de la o secvenţă la alta. Exemplifică.

                                Florea
                                Specific Evului Mediu                                           Florin Florescu
                                Specific secolului al XX-lea
                                Comentarii

                                Aspecte ale interpretării

                                Specificul lexical al istoriilor (arhaisme, regionalisme, neologisme, argotisme)

                                Lexeme ce se referă la temporalitate

                                Lexeme ce se referă la spaţialitate

                                Arma / instrumentele personajului

                                Ipostaze ale personajului

                                Cuvinte-cheie ce definesc nucleul ideatic al istoriilor

                                Lucru oral

                                3

                                Analizează rolul instrumentelor folosite de fiecare narator (pixul, arma, calculatorul), în procesul recreării universului imaginar.

                                4

                                Comentează relația semantică dintre numele personajelor:
                                a) Florea - Florin - Florescu;
                                b) Aniţa - Ana;
                                c) Gealatu - Călăul.

                                5
                                • Interpretează, împreună cu colegul de bancă, legătură dintre vârsta personajelor narator și dorința de a scrie un roman.
                                • Opinați asupra vârstei oportune pentru a scrie un roman.

                                Atelier de lectură

                                6

                                Citeşte fragmentul din romanul Viaţa ca o pradă de Marin Preda. Completează Tabelul presupunerilor.
                                1.Ce crezi că s-a întâmplat?
                                2.Ce argument / argumente ai?
                                3.Ce s-a întâmplat cu adevărat?

                                I. "În ceea ce priveşte literatura, colegul meu Ion M. Ion a scris, sub tema dată, cea mai bună «povestire neobişnuită» din toată clasa. După ce a citit-o, au intrat la noi şi ceilalţi învăţători, chemaţi de domnul Georgescu, să asculte şi ei.”

                                Ce crezi că s-a întâmplat? Ce argument / argumente ai? Ce s-a întâmplat cu adevărat?
                                Partea I-a

                                II. „Râdeau toţi, afară de mine, care nu înţelegeam de ce râd ceilalţi: tot ceea ce citea colegul meu mi se păreau minciuni, lucruri incredibile, şi mă miram că nimeni nu bagă de seamă. Cum s-a luat după un cocoş, care a zburat peste coşar (îngrăditură de nuiele pentru adăpostirea vacilor, a oilor etc.), cum l-a apucat un cal cu dinţii de fund şi l-a aruncat afară din grajd, cum a căzut într-o fântână şi a ieşit de acolo deşelat şi răscăcărat.”

                                Ce crezi că s-a întâmplat? Ce argument / argumente ai? Ce s-a întâmplat cu adevărat?
                                Partea II-a

                                III. „Fostul meu coleg a lăsat să ţâşnească din imaginaţia lui o viziune, făcându-mă să simt brusc pătrunderea fantasticului în viaţa reală. M-am simţit parcă exclus din această lume aleasă. Imaginaţia mea n-a luat-o razna niciodată în felul acesta. Dar oare nu asta e si predispoziția artiștilor? Am văzut mai târziu, prin albume și prin muzeele Europei, girafe în flăcări, nuduri deasupra orașelor, oameni care în loc de capete aveau un cuier de pălării, petreceri de coșmar, pictate cu o minuție halucinantă, iar la noi stranii himere ale pământului, ale văzduhului și ale apei. Nu m-am întrebat niciodată dacă toate acestea au vreun sens. Sensul lor e că există și ne uimesc, cum mă uimea atunci fostul meu coleg care deodată și fără motiv aparent a lăsat să trăsnească din imaginația lui o viziune, făcându-mă să simt brusc intrusiunea fantasticului în viața reală. M-am simțit, uitându-mă în ochii lui, parcă exclus din această lume aleasă. Imaginația mea n-a luat-o razna niciodată în felul acesta. Nu eu trebuia să ajung scriitor, ci el."

                                Sarcini

                                - După lectura integrală a fragmentului, discutați, în plen, următoarele aspecte:

                                • relaţia dintre narator şi personajele fragmentului;
                                • tripla ipostază a lui Ion M. Ion (de autor, narator și personaj);
                                • punctele de tangenţă dintre textul Florin scrie un roman de Mircea Cărtărescu şi fragmentul Viaţa ca o pradă de Marin Preda.

                                Lucru în grup

                                • Lecturați, în plen, articolul Drepturile imprescriptibile ale cititorului după Daniel Pennac.
                                • Prezentați o pledoarie originală pentru a demonstra, în baza propriilor experiențe lectorale, două dintre drepturile enunțate.
                                • Propuneți încă un drept al cititorului contemporan pe care-l considerați important. Argumentați.

                                1. Dreptul de a nu citi.
                                2. Dreptul de a sări peste anumite pagini.
                                3. Dreptul de a nu termina o carte.
                                4. Dreptul de a reciti.
                                5. Dreptul de a citi orice.
                                6. Dreptul la bovarism.
                                7. Dreptul de a citi oriunde.
                                8. Dreptul de a răsfoi.
                                9. Dreptul de a citi cu voce tare.
                                10. Dreptul de a tăcea.

                                Drepturile imprescriptibile ale cititorului
                                după Daniel Pennac