Deplasează, în dreptul fiecărui autor, personajele create de aceștia.
Mircea Cărtărescu, scriitor, autorul textului, narator
Florescu, autorul povestirii, dublu creator
Florin, autorul romanului haiducesc
2.1 Extrage cuvintele ce precizează aspecte ale interpretării textului propus
prin prisma personajelor.
Completează tabelul.
2.2 Argumentează conexiunea folosită la trecerea de la o secvenţă la alta. Exemplifică.
Specificul lexical al istoriilor (arhaisme, regionalisme,
neologisme, argotisme)
Lexeme ce se referă la temporalitate
Lexeme ce se referă la spaţialitate
Arma / instrumentele personajului
Ipostaze ale personajului
Cuvinte-cheie ce definesc nucleul ideatic al istoriilor
Analizează rolul instrumentelor folosite de fiecare narator (pixul, arma, calculatorul), în procesul recreării universului imaginar.
Comentează relația semantică dintre numele personajelor:
a) Florea - Florin - Florescu;
b) Aniţa - Ana;
c) Gealatu - Călăul.
Citeşte fragmentul din romanul
Viaţa ca o pradă de Marin Preda.
Completează Tabelul presupunerilor.
1.Ce crezi că s-a întâmplat?
2.Ce argument / argumente ai?
3.Ce s-a întâmplat cu adevărat?
I. "În ceea ce priveşte literatura, colegul meu Ion M. Ion a scris,
sub tema dată, cea mai bună «povestire neobişnuită» din toată clasa.
După ce a citit-o, au intrat la noi şi ceilalţi învăţători, chemaţi de
domnul Georgescu, să asculte şi ei.”
Ce crezi că s-a întâmplat? | Ce argument / argumente ai? | Ce s-a întâmplat cu adevărat? | |
---|---|---|---|
Partea I-a |
II. „Râdeau toţi, afară de mine, care nu înţelegeam de ce râd ceilalţi:
tot ceea ce citea colegul meu mi se păreau minciuni, lucruri incredibile,
şi mă miram că nimeni nu bagă de seamă. Cum s-a luat după un cocoş,
care a zburat peste coşar (îngrăditură de nuiele pentru adăpostirea
vacilor, a oilor etc.), cum l-a apucat un cal cu dinţii de fund şi
l-a aruncat afară din grajd, cum a căzut într-o fântână şi a ieşit de
acolo deşelat şi răscăcărat.”
Ce crezi că s-a întâmplat? | Ce argument / argumente ai? | Ce s-a întâmplat cu adevărat? | |
---|---|---|---|
Partea II-a |
III. „Fostul meu coleg a lăsat să ţâşnească din imaginaţia lui o viziune, făcându-mă să simt brusc pătrunderea fantasticului în viaţa reală. M-am simţit parcă exclus din această lume aleasă. Imaginaţia mea n-a luat-o razna niciodată în felul acesta. Dar oare nu asta e si predispoziția artiștilor? Am văzut mai târziu, prin albume și prin muzeele Europei, girafe în flăcări, nuduri deasupra orașelor, oameni care în loc de capete aveau un cuier de pălării, petreceri de coșmar, pictate cu o minuție halucinantă, iar la noi stranii himere ale pământului, ale văzduhului și ale apei. Nu m-am întrebat niciodată dacă toate acestea au vreun sens. Sensul lor e că există și ne uimesc, cum mă uimea atunci fostul meu coleg care deodată și fără motiv aparent a lăsat să trăsnească din imaginația lui o viziune, făcându-mă să simt brusc intrusiunea fantasticului în viața reală. M-am simțit, uitându-mă în ochii lui, parcă exclus din această lume aleasă. Imaginația mea n-a luat-o razna niciodată în felul acesta. Nu eu trebuia să ajung scriitor, ci el."
- După lectura integrală a fragmentului, discutați, în plen, următoarele aspecte:
1. Dreptul de a nu citi.
2. Dreptul de a sări peste anumite pagini.
3. Dreptul de a nu termina o carte.
4. Dreptul de a reciti.
5. Dreptul de a citi orice.
6. Dreptul la bovarism.
7. Dreptul de a citi oriunde.
8. Dreptul de a răsfoi.
9. Dreptul de a citi cu voce tare.
10. Dreptul de a tăcea.
Drepturile imprescriptibile ale cititorului
după Daniel Pennac