Alege o imagine care se potrivește cel mai bine fragmentului. Motivează-ți, într-un enunț, alegerea.
Alege o imagine care se potrivește cel mai bine fragmentului. Motivează-ți, într-un enunț, alegerea.
Numește câte 3 personaje pentru fiecare nivel ierarhic, conform piramidei alaturate, și specifică tipul uman căruia îi aparțin.
Intelectualitatea
ȚĂRĂNIMEA ÎNSTĂRITĂ
ȚĂRĂNIMEA SĂRACĂ
Romanul „Ion” a fost lansat în 1920, după şapte ani de muncă, scriitorul
bistriţean Liviu Rebreanu începând să lucreze la el încă din anul 1913.
Opera este o monografie a satului ardelean la început de 1900, care ilustrează
conflictul generat de lupta aprigă pentru pământ.
Rebreanu scria numai noaptea, ajutat de cafea şi ţigări, pentru că numai noaptea
îi oferea liniştea necesară actului creaţiei. Se spune că în nopţile inspirate
îl prindeau zorii zilei treaz creând, după a douăzecea ceaşcă de cafea. Şi-a
descris nopţile de lucru în interviul dat în 1933: „Mai întâi de toate, trebuie
să am linişte completă şi, fiindcă n-o găsesc decât noaptea, scriu noaptea,
ca să pot trăi realmente cu personajele mele pe care vreau să le evoc. Dorinţa
de cât mai multă linişte mă face să scriu în diverse locuri (...) scriam unde
mi se punea la dispoziţie o cameră sau un apartament, în care
stăteam complet izolat, pentru a face opera aceasta de incubaţie şi creaţie
literară. Iau loc la birou, între orele 9 şi 10 seara, în faţa unei pagini albe.
Scriu până la 6-7 dimineaţa.”
Lecturați fragmentul de roman „Ora 25” de Virgil Gheorghiu și completați pe un poster diagrama Wenn, comparând scena dată cu cea ilustrată în romanul „Ion” de L. Rebreanu.
„Johann Moritz o luă peste câmp. A mers repede. Cămașa i se lipise de piele,
udă de nădușeală. Nu avuse răbdare să meargă încet. Când a ajuns în fața
pădurii de stejari, s-a oprit. Între el și pădure se întindea ogorul lui.
Era semănat cu porumb. Porumbul era înalt cât el. Nu era un ogor mare.
Atât cât să-ți faci pe el o casă, curte, grădină de zarzavat și un ochi
de livadă. L-a măsurat cu privirea, de la un capăt la celălalt. O data în
lung. Pe urmă în lat. Privea cum se înalță, deasupra ciucurilor verzi ai
porumbului, acoperișul casei, cumpăna fântânii, poarta înaltă de stejar,
staulul vitelor. De multe ori se uitase el la ogor și i se păruse că vede
gospodăria aievea, dar niciodată nu fusese ca acum. Parcă erau adevărate
toate. Așa cum le plănuise. Johann Moritz a zâmbit, privind valurile de
porumb, care foșneau în bătaia vântului. Pe urmă s-a aplecat și a luat,
cu mâna stângă, un pumn de țărână. Era caldă. Moritz a avut senzația că
strânge în palmă ceva viu. Căldura țărânii de pe ogor era la fel cu
căldura unui trup în viață. Cum este căldura unui pui de vrabie când îl ai
în palme. Johann Moritz s-a aplecat și a luat și în mâna dreaptă un pumn
de țărână. A strâns-o în pumni cu putere, apoi a presărat-o înapoi pe câmp.
A înaintat prin porumb spre pădure. La mijlocul ogorului, a luat iar
țărână în mână. „Și asta e caldă”, și-a zis. „Tot ogorul e cald ca o ființă.
”A dus apoi țărâna lângă obraz. Mirosul ei l-a pătruns în piept. „E un miros
tare ca de tutun… parfumul ăsta al pământului”, s-a gândit el.
Johann Moritz a ridicat fruntea. Și-a deschis larg pieptul. A sorbit cu
putere, până și-a umplut plămânii, aerul înmieresmat de pe ogorul lui.
A făcut-o de câteva ori. Pe urmă a plecat pe același drum pe care venise.
„Suzana mă așteaptă acum!” – s-a gândit Johann Moritz. Și a început
să fluiere.”
Repartizați-vă în echipe și identificați indiciile textuale ale satului, specifice fiecărui domeniu propus.
Nr. | Sisteme semiotice primare | Exemple |
1. | semne naturale descifrabile | |
2. | semnalmente umane și superstiții | |
3. | vestimentație | |
4. | cutume, obiceiuri | |
5. | arte aplicate | |
6. | semnale sonore | |
7. | plastica mișcării și a dansului | |
8. | unități de măsură/ bani în circulație |