Satul Bursuceni
„Dumitru Matcovschi a fost un poet care s-a impus în conştiinţa publică drept un simbol al renaşterii naţionale. El şi-a asumat destinul Basarabiei.” (Arcadie Suceveanu)
Dumitru Matcovschi s-a născut pe 20 octombrie 1939, în Vadul-Raşcov, judeţul Soroca (în prezent raionul Şoldăneşti), fiind cel de-al doilea copil al ţăranilor înstăriţi Leonte şi Eudochia.
Casa-muzeu „Dumitru Matcovschi” din Vadul-Raşcov.
Afiş al spectacolului Pomul vieţii în baza piesei omonime a lui Dumitru Matcovschi.
„Egal cu sine însuşi, păstrând vechiul şi noul, îmbogăţind tradiţia şi clasicizând inovaţia artistică, stăpân pe mijloacele sale, Arcadie Suceveanu e un poet care nu se lasă uşor sedus de înnoirile de limbaj şi de tendinţele modelor poetice, le acceptă cu luciditate, preluând din fiecare curent acele elemente care fac corp comun cu fiinţa sa lăuntrică, cu modul său de-a se manifesta în lume.” (Nichita Danilov)
Activitatea literară
de Arcadie Suceveanu
Eu nu cred că salcâmul îşi creşte ghimpi din ură,
Eu sunt convins că scopul salcâmului e floarea,
Că nu din ordin cântă pe ram privighetoarea,
Ci de uimire limba îi delirează-n gură.
Şi nu din întâmplare e iarba asta verde,
Şi nu spre a-şi spori prezentul şi averea -
Din altruism, prieteni, albina strânge mierea,
Pornire ce-o înalţă, o arde şi o pierde.
Latent, mai arde-n lucruri un rug de-ntemeiere,
Crescând din baza lumii în sus pe verticală,
Căci nu din viciu seva în arbori se răscoală,
Şi nu din laşitate rodeşte mărul mere.
Strămoşul mierlei - mierla-i, în sfânta rânduială,
Iar demnitatea are coloană vertebrală.
de Dumitru Matcovschi
(lui Victor Ciutac)
Cu noi ceva se-ntâmplă,
Ne mistuie o boală -
Încărunţim la tâmplă
De timpuriu, din şcoală.
Aşa e viaţa, poate,
Cu nervi întinşi ca struna,
C-o inimă ce bate
Nebun întotdeauna;
Sau poate, cine ştie,
Aceasta ni-i chemarea:
Să ardem ca făclia
Şi nu ca lumânarea.
Ne doare vorba spusă
De cineva în pripă,
Ne doare frunza dusă
De vânt întru risipă,
Ne doare o privire
De sus, autocrată,
Ne doare o iubire
Pierdută sau uitată.
Ne doare-un măr ce cade
Din pom şi putrezeşte,
Când viermele îl roade
Şi omul nu-l păzeşte,
Ne doare o fântână
De cel bunic săpată,
De fiu neîngrijită,
Iar de nepot uitată.
Şi uite-aşa se-ntâmplă
Că boala nu-i nici boală,
Dar ni-i căruntă tâmpla
De timpuriu, din şcoală.
Şi uite-aşa se face
Că viaţa fulger zboară -
Abia e dimineaţă
Şi tot acum e seară.
de Leonida Lari
Să nu-ţi faci griji vreodată cine-aş fi eu,
care e locul meu în al cârdului cor,
nu aş porni cu tine la un drum greu,
dar nici uşor.
Vântul copacii prinde a-i dezgoli,
frigul se face de-acum tot mai simţit,
să nu mă-ntrebi unde merg: spre miazăzi
sau răsărit.
Poate aici, în iarnă, am să rămân,
propriei vieţi mai făcând un rotocol,
sunt un cocor singuratic şi nu convin
vreunui stol.
Poate că am să pornesc totuşi în zbor
ca o săgeată de foc peste zăpezi
şi-n primăvară, poate, pe un cap de nor
ai să mă vezi.
Oricâte semne mi-ai face de coborât,
oricum m-ai crede -- nebun ori înţelept,
n-am să cobor nicidecum -- tu cânţi din gât,
eu cânt din piept.
Formulează mesajul care se conţine în ultimele două rânduri ale poeziei.
Numește alte trei texte literare în care se transmite aceeaşi idee.
Poezia Viaţa îi este dedicată actorului Victor Ciutac, cu care Dumitru Matcovschi a fost prieten. Citeşte schiţa biografică a actorului, apoi reciteşte poezia prin prisma dedicaţiei.
Comentează în ce mod cunoaşterea personalităţii din spatele dedicaţiei influenţează perceperea poeziei de către cititor.
Audiază un cântec scris pe versurile lui Dumitru Matcovschi. Imaginează-ţi
că urmează să fie lansat la un post de radio pe care îl conduci.
Scrie, pe o pagină A4, un aviz muzical, în care:
Ascultă piesa Glosă (în metru eminescian) în interpretarea formaţiei Catharsis şi realizează o compoziţie paralelă între Glossa lui Mihai Eminescu şi versurile lui Dumitru Matcovschi.
Elaborează scenariul unui videoclip în baza poeziei Cocorul, ţinând cont de următorii parametri:
a) În rubrica
Se aude,
vei plasa sugestii pentru coloana sonoră a clipului – fie titluri
concrete de compoziţii muzicale, fie descrieri de tipul „o melodie lină”
sau „sunete de tunet”.
b) În rubrica
Se vede,
vei descrie imaginile care urmează să apară pe ecran.
c) Videoclipul se poate centra pe sensul literal al textului sau, mai creativ, poate
reprezenta o interpretare a mesajului poeziei.
NOTĂ:
Verbele la modul indicativ vor fi doar la timpul prezent.
Imaginile pot descrie doar ceea ce se poate demonstra vizual, nu gânduri
sau trăiri lăuntrice. De exemplu: nu „eroina este tristă şi se gândeşte la trecut”, ci
„eroina are o expresie a feţei tristă. O lacrimă i se prelinge pe obraz în timp ce
eroina răsfoieşte un album vechi cu fotografii”.
Prezintă, într-un tabel, simbolurile din natură (animale, păsări, plante) care apar în
cele trei poezii
ale modulului şi descifrează semnificaţia lor.
Pornind de la poeziile
Viaţa
şi
Cocorul, scrie un eseu reflexiv intitulat
Intensitatea distrugătoare a artei
,
citând exemple din viaţa unor personalităţi reale şi a
unor personaje literare.
Redactează un eseu poetic de 1,5 pagini cu tema
Exerciţii pentru conştiinţă şi memorie, în care vei
analiza comparativ textele lirice propuse pentru extensiune.
În procesul redactării, vei ţine cont de următorii parametri:
a) explicarea personalizată a noţiunilor
conştiinţă
şi
memorie;
b) racordarea noţiunilor la text, relevând exemple convingătoare;
c) motivarea trăirilor eului liric în vederea gândirii unor exerciţii pentru
conştiinţă şi memorie;
d) formularea soluţiilor propuse, pentru tezaurizarea valorilor naţionale şi umane;
e) argumentarea, din perspectiva tinerei generații, a actualităţii textelor lirice şi
a necesităţii exerciţiilor pentru conştiinţă şi memorie.
Selectează, din text, trei cuvinte-cheie aflate în relație semantică cu titlul.
Defineşte noţiunea demnitate, utilizând și sintagme din text.
Comentează două simboluri din text, respectând următorul algoritm:
- identificarea;
- valorificarea imaginii create, a resurselor poetice;
- raportarea la un alt simbol din text;
- argumentarea rolului simbolului in conturarea mesajului global al textului.
Stabileşte specia lirică a textului, prezentând două argumente.
Redactează, la portofoliu, comentariul literar al poeziei Exerciţii pentru coloana vertebrală de Arcadie Suceveanu, ţinând cont de caracteristicile textului liric.
Schiţează (cu mâna proprie sau utilizând colajul) o ilustraţie pentru poezia Exerciţii pentru coloana vertebrală.
