• Analizează distribuirea elementelor de compoziţie în tabloul „Cântare scrisului nostru” de Teodor Buzu, urmărind relația dintre ansamblu acestora și textul literar propus.

Date biografice

Grigore Vieru

(14 februarie 1935 - 18 ianuarie 2009)

Poet, publicist

Data şi locul naşterii
Se naște la 14 februarie 1935, în satul Pererâta, Județul Hotin, Regatul României ( astăzi raionul Briceni).
Este fiul lui Pavel și al Eudochiei Vieru, o familie de plugari români.
Origini, părinţi
Data şi locul morţii
Se stinge din viață la 73 de ani, în data de 18 ianuarie 2009, în urma unui grav accident de circulație. Este înmormântat în Cimitirul central din strada Armenească în data de 20 ianuarie, declarată zi de doliu național.
Căsătorit
A fost căsătorit cu Raisa Vieru (născută Nacu), profesoară de limba română și latină.
Copii
Este tata a doi copii: Teodor Vieru (n. 16 iunie 1960) și Călin Vieru (n. 29 iunie 1965).

Printre cele mai cunoscute lucrări ale autorului
se numără:

1957
Alarma (poezii pentru copii)
1963
Mulțumim pentru pace (poezii) și Făgurași (poezii, povestiri și cântece)
1969
Duminica cuvintelor
1970
Abecedarul
1983
Taina care mă apără
1987
Cel care sunt
1997
Acum şi în veac

DATE BIOGRAFICE

Arcadie Suceveanu

poet, jurnalist, eseist, preşedintele Uniunii Scriitorilor din Republica Moldova.

Egal cu sine însuşi, păstrând vechiul şi noul, îmbogăţind tradiţia şi clasicizând inovaţia artistică, stăpân pe mijloacele sale, Arcadie Suceveanu e un poet care nu se lasă uşor sedus de înnoirile de limbaj şi de tendinţele modelor poetice, le acceptă cu luciditate, preluând din fiecare curent acele elemente care fac corp comun cu fiinţa sa lăuntrică, cu modul său de-a se manifesta în lume. (Nichita Danilov)

Data și locul de naștere
Născut pe 16 noiembrie 1952 în satul românesc Suceveni, rn. Adâncata (Hliboca), reg. Cernăuţi, Ucraina, într-o familie de ţărani.
Satul Suceveni

În 1974 a absolvit Facultatea de Filologie de la Universitatea de Stat din Cernăuţi. Înainte de a veni la Chişinău, a fost profesor şcolar în Bucovina.

Activitatea literara

A debutat ca poet în anul 1968 cu versuri închinate mamei în Zorile Bucovinei , ziarul românilor din Bucovina.
În 1974 versurile sale au apărut în culegerea colectivă Dintre sute de catarge (Chişinău), iar în 1979 i se publică la Ujgorod (Ucraina) placheta Mă cheamă cuvintele.
Pe lângă versuri, a publicat cronici literare şi eseuri, a tradus din poezia ucraineană şi rusă.

Carti

1979
Mă cheamă cuvintele (1979) - versuri
1982
Ţărmul de echilibru (1982) - versuri
1984
A fugit melcul de-acasă (1984) - versuri pentru copii
1986
Ora cinci fără doi fulgi (1986) - versuri pentru copii
1987
Mesaje la sfârşit de mileniu (1987) - versuri, volum distins cu Premiul Uniunii Scriitorilor din Moldova
1989
În cămaşa de cireaşă (1989) - versuri pentru copii
1990
Arhivele Golgotei (1990) - versuri
1991
Dincolo de ce văd ochii (1991) - versuri pentru copii
1993
Secunda care suntem (1993) - versuri
1995
Eterna Danemarcă (Ed. Eminescu, Bucureşti, 1995) - versuri
1998
Înfruntarea lui Heraclit (Chişinău, 1998) - antologie de versuri
1999
Mărul îndrăgostit de vierme (Timişoara, 1999) - versuri
2000
Raţa şi Arhimede (2000)
2001
Cavalerul Înzadar (Chişinău, 2001) - antologie de versuri
2002
Ştiuca la şcoală (2002)
2003
Zaruri pictate. Poeme (2003)
2004
Corabia de la mansardă (2004)
2005
Cheiţe pentru vise (2005)
2005
Emisferele de Magdeburg (2005)
2011
Fiinţe, umbre, epifanii (2011)
2012
Greierul care scri-cri-cri-e (2012)
Arcadie Suceveanu la o întâlnire cu cititorii.

Premii si decoratii de stat:

(1987, 1999, 2000, 2002)
Premiul Uniunii Scriitorilor din Moldova (1987, 1999, 2000, 2002)
1989
Premiul Republican „Alexandru Donici” al Ministerului Ştiinţei şi Învăţământului al RSS Moldova (1989)
1990
Premiul Comitetului de Stat pentru Edituri pentru cartea Mesaje la sfârşit de mileniu (1990)
1992
Premiul „Bacovia” al revistei Ateneu din Bacău (1992)
1995
Premiul special al Uniunii Scriitorilor din Moldova (1995)
1995
Premiul „Mihai Eminescu” al Academiei Române, pentru volumul Eterna Danemarcă (1995)
1995
Premiul Centenar „Lucian Blaga” din Cluj (1995)
1996
Premiul „Cartea anului” la Salonul Internaţional de Carte pentru Copii, ed. I, Chişinău (1996)
1997
Premiul „Mihai Eminescu” al Academiei Române (1997)
1998
Premiul Naţional al Republicii Moldova (1998)
2002
Premiul Societăţii Cultural-Istorice „Mihai Viteazul” la Festivalul Internaţional de poezie „Nichita Stănescu” (ed. XIV, Ploieşti, 2002)
2000
Medalia „Mihai Eminescu” (2000)
2001
Maestru al literaturii (2001)
2010
Ordinul „Gloria Muncii” (2010)
2014
Ordinul “Meritul Cultural” al României (2014) etc.

Teodor Buzu - Cântare scrisului nostru

Cântare scrisului nostru
de Grigore Vieru

Sunt un om al nemâniei,
Lumii astea nestrăin.
Vin din munţii latiniei,
Deci şi scrisul mi-i latin!
Zis-a cerul: Fiecare
Cu-al său port, cu legea sa!
Scrisul ei şi râma-l are,
Eu de ce nu l-aş avea?!
Ah, din sângele fiinţei
Ni l-aţi smuls şi pângărit
Şi pe lemnul suferinţei
Ca pe Crist l-aţi răstignit!
Ochii lui cei ai uimirii,
Când i-aţi scos şi nimicit,
Aţi scos ochii nemuririi
Ce pre noi ne-au îndrăgit.
Ne-aţi vroit schimba chiar ţeasta,
Sufletul, străvechiul grai,
Învăţându-ne că asta
E un bine, e un rai.
Dar din... mare paradisul
Iată ce-nvaţaram noi:
Cine-ntâi îţi fură scrisul,
Celelalte-ţi ia apoi!
Vremuri alte vin să nască
Omul unui nou destin.
Cum minţintu-m-ai, strâmb dascăl, Scrisul meu că mi-i străin.
Şi din gură şi din carte
Cum minţitu-m-ai mereu,
Cum uratu-m-ai de moarte
Când aflai că-i scrisul meu!
Ştiu: eşti gata să mă rumegi
În slugarnicii tăi cleşti
Când mă uit cu ochii umezi
Către crinii latineşti.
Ştiu că paşii tăi mă latră
Când, durut, la el revin.
Ci va arde, da! în vatră
Focul scrisului latin!
Foc de care mult mi-i sete,
Care,-ndurerat şi sfânt,
Graiul altor alfabete
N-a aprins şi ars nicicând.
Deci, lăsaţi-ne în firea
Moştenită din străbuni
Şi-ţi primi în loc iubirea,
Pacea unor oameni buni.
Nu-i o vină, Doamne iartă,
Floarea lui că o văzum,
Că ne-am fost iubit odată
Şi ne mai iubim şi-acum.
Sunt un om al nemâniei,
Lumii astea nestrăin.
Vin din munţii latiniei,
Deci şi scrisul mi-i latin!

Sarcini

1

1.1 Aminteşte-ţi scriitori care au elogiat graiul matern. Recită secvenţe din textele acestor autori.
1.2 Identifică similitudini, la nivelul mesajului global, între poezia viereană și textele menționate.

2

Analizează elementele prozodice ale textului, precizând:

a) măsura versurilor;
b) piciorul metric;
c) rima poeziei.

3

Selectează versurile care exprimă următoarele stări și atitudini ale eului liric:

a) revoltă;
b) neputință;
c) tristețe;
d) mândrie.

3.1 Formulează-ți, într-un enunț dezvoltat, propriile emoții postlectorale.

4

4.1 Comentează valoarea stilistică a structurilor ce conțin lexemul latiniei (exemplu: crinii latiniei).
4.2 Formulează adevărul istoric pe care-l valorifică autorul, reiterând aceste sintagme.

5

5.1 Argumentează sugestia poetică a epitetului inversat „strâmb dascăl”.
5.2 Formulează o concluzie cu referire la rolul școlii în promovarea limbii unui neam.
5.3 Argumentează, din perspectiva generației pe care o reprezinți, actualitatea textului.

SARCINI SCRISE

Cercetează

6

6.1 Cercetează placheta de versuri Numele tău de Grigore Vieru, din care face parte și poezia Cântare scrisului nostru.
6.2 Citeşte lista titlurilor incluse în plachetă şi poeziile propriu-zise.
6.3 Scrie o pagină de jurnal reflexiv, din numele autorului, în timp ce acesta decide care va fi ordinea
includerii textelor în volum.