• În copilărie, poetul Lucian Blaga nu a vorbit până la vârsta de 4 ani, moment reflectat în primul vers al poeziei „Lucian Blaga e mut ca o lebădă”.
  • Publică primul studiu filozofic sub pseudonimul de Ion Albu.
  • Din cauza că nu a acceptat să intre în partid, în 1949, a fost înlăturat definitiv din postul de profesor universitar.
  • Dupa o perioada de aproape șapte ani în diplomaţie, la Berna şi Lisabona, a devenit profesor la Universitatea din Cluj-Napoca, unde s-a creat, special pentru el, catedra de Filozofia culturii, domeniul principal al activităţii sale de intelectual.
  • Blaga și-a manifestat încă din timpul vieții dorința de a fi înmormântat în Lancrăm, astfel încăt din locul unde își doarme somnul de veci să „vadă” Râpele Roșii, o formațiune muntoasă unică în România, evocată și în unele scrieri blagiene, mai cu seamă în romanul Luntrea lui Caron.

DATE BIOGRAFICE

Lucian Blaga

Poet, dramaturg, filozof, traducător, academician român

Data şi locul naşterii
S-a născut la 9 mai 1895, în Lancrăm, lângă Sebeș, comitatul Sibiu, în familie de preoți, fiind al nouălea fiu al lui Isidor Blaga și al Anei (născută Moga).
Este profund atașat de familie și casa părintească din Lancrăm, actualmente, Casa memorială Lucian Blaga, în care se păstrează fotografii, manuscrise, edițiile princeps ale operei lui Lucian Blaga.
Până la vârsta de 4 ani nu a vorbit.
Origini, părinţi
Data şi locul morţii
Moare la 6 mai 1961, la Cluj și este înmormântat în data de 9 mai, în satul său de baștină, exact în ziua în care ar fi împlinit 66 de ani.
Mormântul poetului se află în curtea bisericii din Lancrăm.
Căsătorit
A fost căsătorit cu marea iubire a vieții sale, Cornelia Brediceanu.
Copii
A avut o singură fiică, Dorli Blaga.

Activitatea literară

Debut literar

1910
1914
1919
A debutat în ziarele arădene Tribuna, cu poezia Pe ţărm şi în ziarul Românul, cu studiul Reflecţii asupra intuiţiei lui Bergson. La Sibiu, publică prima sa plachetă de versuri – Poemele luminii, volum de mare succes literar, pe care l-a dedicat viitoarei sale soții, Cornelia Brediceanu.
 

Opere semnificative

1919
Poemele luminii se deschide cu poezia- manifest Eu nu strivesc corala de minuni a lumii
1927
Meșterul Manole, dramă în cinci acte
1943
Trilogia cunoașterii în trei volume: Eonul dogmatic, Cunoașterea luciferică, Cenzura transcendentă
1944
Trilogia culturii în trei volume: Orizont și stil, Spațiul mioritic, Geneza metaforei și sensul culturii
1946
Trilogia valorilor, Știință și creație, Gândire magică și religie, Artă și
valoare
1943
Eminescu, studiu critic
1948
Prisaca, poeme pentru copii
1955
Pagini din trecut, publicistică
1919
Volumul de aforisme Pietre pentru templul meu
1936
Elogiul satului românesc, eseu prezentat cu prilejul admiterii sale în Academia Română
1937
Geneza metaforei și sensul culturii
1965
Postum, este publicat Hronicul și cântecul vârstelor și Luntrea lui Caron, volume autobiografice.

 

Luntrea lui Caron, roman publicat la fel postum, pregătit pentru tipar de fiica sa, Dorli Balga

Mişcare/curent literar
Este cel mai important reprezentant al expresionismului românesc.
Genuri/Specii literare cultivate
Poezie, dramaturgie, filozofie, proză
 
Influenţe
Kant, Platon, Hegel, Bergson, Nietzsche, Vasile Conta
 
Premii
Se vehiculează ideea că ar fi fost propus pentru Premiul Nobel în 1956 de către Rosa del Conte și de criticul Basil Munteanu, la inițiativa lui Mircea Eliade, dar autoritățile comuniste au făcut tot posibilul ca să împiedice acest lucru.

Note

Posteritate

1990
La Cluj, a fost înființată Societatea Culturală Lucian Blaga.
1991
Este înființat Festivalul internațional Lucian Blaga.
 
1992
Pe Aleea Clasicilor din Chișinău, a fost inaugurat bustul poetului, realizat de Alexandra Picunov.
Mai multe instituții de învățământ din Republica Moldova îi poartă numele.
 
2012
La editura Humanitas a ieșit de sub tipar cartea de memorii Tatăl meu, Lucian Blaga, scrisă de fiica poetului Dorli Blaga.
 

 

Imaginea poetului Lucian Blaga pe marca poștală editată în anul 1995 în Republica Moldova.

Lucian
Blaga

Către cititori

de Lucian Blaga

Aici e casa mea. Dincolo soarele şi grădină cu stupi.
Voi treceţi pe drum, vă uitaţi printre gratii de poartă
şi aşteptaţi să vorbesc. - De unde să-ncep?
Credeţi-mă, credeţi-mă,
despre orişice poţi să vorbeşti cât vrei:
despre soartă şi despre şarpele binelui,
despre arhanghelii cari ară cu plugul
grădinile omului,
despre cerul spre care creştem,
despre ură şi cădere, tristeţe şi răstigniri
şi înainte de toate despre marea trecere.
Dar cuvintele sunt lacrimile celor ce ar fi voit
aşa de mult să plânga şi n-au putut.
Amare foarte sunt toate cuvintele,
de-aceea - lăsaţi-mă
să umblu mut printre voi,
să vă ies în cale cu ochii închişi.

MIRCEA
CĂRTĂRESCU

„Cele patru inimi” (fragment)

de Mircea Cărtărescu

„ Cărţile sunt asemenea unor fluturi. De obicei stau cu aripile lipite, aşa cum se odihnesc fluturii pe câte-o frunză, când îşi desfăşoară trompa filiformă ca să soarbă apă dintr-un bob de rouă. Când deschizi o carte, ea zboară. Şi tu odată cu ea, ca şi când ai călări pe gâtul cu pene fine al unui fluture uriaş. Dar cartea nu are o singură pereche de aripi, ci sute, ca un semn că ea te poate duce nu doar din floare-n floare în această lume glorioasă, ci în sute de lumi locuite. Unele dintre ele seamănă mult cu cea în care trăim, altele sunt populate de fiinţe care nu ni se arată decât în vise.

Pe aripile fluturilor noştri de hârtie, asemenea unor solzişori ce irizează lumina, sunt tatuaje ciudate, înscrise cu cerneală tipografică. A trebuit să mergem la şcoală ca să le desluşim. Stând confortabil pe spinarea mătăsoasă a marelui fluture, citim şi zburăm. Căci fluturele nu se urneşte de pe frunza lui dacă nu-i inventăm aripile adevărate, care nu sunt de hârtie, nici de cerneală, nici de cuvinte, ci de imagini, atingeri, mirosuri şi melodii. Pe toate ni le imaginăm citind. Şi atunci înţelegem că zborul, chiar dacă ne duce în lumi îndepărtate, se petrece întotdeauna în noi înşine. Cărţile sunt fluturi cu care zburăm prin propria noastră minte, sub bolta uriaşă a ţestei noastre...

Citind o carte, priveşti în tine însuţi. br Nimeni, niciodată,
n-o să citească scrierile citite de tine. Zeci de oameni care citesc aceeaşi carte citesc de fapt cărţi diferite. Dacă autorul ei scrie undeva „era seară”, cei zece cititori îţi vor închipui zece seri diferite, seri trăite de ei şi numai de ei. Cartea aceea de demult, care m-a umbrit ca un cort timp de multe după-amiezi, a fost primul fluture pe care l-am îmblânzit şi l-am făcut să zboare pentru mine. De atunci am încălecat mulţi grumaji mătăsoşi şi am simţit fâlfâitul multor pagini desfăcute larg peste lume. Dar în toţi bidiviii înaripaţi l-am căutat pe cel dintâi, pe cel pierdut. Şi am fost uimit să-nţeleg că toate poveştile, sute şi sute, pe care le-am citit mai târziu, romane şi epopee şi legende şi peripeţii, se leagă, prin subţiri şi rezistente fire de mătase, de această primă poveste citită în anii copilăriei.”

Tudor
Arghezi

Cuvânt

de Tudor Arghezi

Vrui, cititorule, să-ți fac un dar,
O carte pentru buzunar,
O carte mica, o cărticică.
Din slove am ales micile
Şi din înțelesuri furnicile.
Am voit să umplu celule
Cu suflete de molecule.
Mi-a trebuit un violoncel:
Am ales un brotăcel
Pe-o foaie de trestie-ngustă.
O harpă: am ales o lăcustă.
Cimpoiul trebuia să fie un scatiu
Și nu mai știu...

Farmece aș fi voit să fac
Și printr-o ureche de ac

Să strecor pe un fir de ață
Micșorata, subțiata şi nepipăita viață
Până-n mâna, cititorule, a dumitale.
Măcar câteva crâmpeie,
Măcar o țandără de curcubeie,
Măcar nițica scamă de zare.
Nițică nevinovăție, nițică depărtare.
Aș fi voit sa culeg drojdii de rouă,
Într-o cărticică nouă,
Parfumul umbrei şi cenușa lui.
Nimicul nepipăit să-l caut vrui,
Acela care trăsare
Nici nu știi de unde și cum.

Am răscolit pulberi de fum...

Sarcini scrise

1

Extrage, din text, termenii enumeraţiei care ilustrează următoarele caracteristici ale universului blagian:

  • sacru - profan;
  • inefabil - concret;
  • teluric - cosmic.

2 Formulează trei argumente pentru a demonstra că poezia „Către cititori” de Lucian Blaga este o artă poetică.

3

Comentează, într-un text coerent de 0,5 pagini, alegerea formulei titulare, în raport cu axa lexicală a textului.

4

Raportează imaginea propusă la mesajul surprins în finalul textului blagian.

Sarcini scrise

1 Completează, cu secvențe de text, baza de asociații carte - fluture.
Propune un alt simbol relevant, care, în viziunea ta, definește cartea.

2 Pornind de la secvența: „Citind o carte, priveşti în tine însuţi”, redactează o pagină de jurnal.

Lucru oral

1

Opinează asupra esenței și valorii „darului” eului poetic pentru cititorul săi.

2

Selectează cuvintele-cheie din text şi raportează-le la un spațiu ontologic:
a) microcosmos;
b) macrocosmos;
c) elemente de interferență: microcosmos, macrocosmos și lumea spirituală a creatorului.

3

Comentează valoarea stilistică a diminutivelor în text, alegând una dintre variantele de răspuns propuse:

a. diminutivele indică faptul că poezia e adresată copiilor;
b. diminutivele relevă intenția autorului de a sublima realitatea existențială, creând un univers miniatural;
c. diminutivele accentuează latura ludică a textului;
d. diminutivele accentuează viziunea artistică a creatorului;
e. altă variantă.

4

Formulează trei argumente pentru a demonstra statutul de artă poetică al textului.