• Identifică, în pictura lui Teodor Buzu, elementele-simbol valorificate și în poezia „Autoportret” de Lucian Blaga.
  • Opinează asupra similitudinilor și diferențelor celor două viziuni artistice.
  • În copilărie, poetul Lucian Blaga nu a vorbit până la vârsta de 4 ani, moment reflectat în primul vers al poeziei „Lucian Blaga e mut ca o lebădă”.
  • Publică primul studiu filozofic sub pseudonimul de Ion Albu.
  • Din cauza că nu a acceptat să intre în partid, în 1949, a fost înlăturat definitiv din postul de profesor universitar.
  • După o perioadă de aproape șapte ani în diplomaţie, la Berna şi Lisabona, a devenit profesor la Universitatea din Cluj-Napoca, unde s-a creat, special pentru el, catedra de Filozofia culturii, domeniul principal al activităţii sale de intelectual.
  • Blaga și-a manifestat încă din timpul vieții dorința de a fi înmormântat în Lancrăm, astfel încăt din locul unde își doarme somnul de veci să „vadă” Râpele Roșii, o formațiune muntoasă unică în România, evocată și în unele scrieri blagiene, mai cu seamă în romanul Luntrea lui Caron.

DATE BIOGRAFICE

Lucian Blaga

Poet, dramaturg, filozof, traducător, academician român

Data şi locul naşterii
S-a născut la 9 mai 1895, în Lancrăm, lângă Sebeș, comitatul Sibiu, în familie de preoți, fiind al nouălea fiu al lui Isidor Blaga și al Anei (născută Moga).
Este profund atașat de familie și casa părintească din Lancrăm, actualmente, Casa memorială Lucian Blaga, în care se păstrează fotografii, manuscrise, edițiile princeps ale operei lui Lucian Blaga.
Până la vârsta de 4 ani nu a vorbit.
Origini, părinţi
Data şi locul morţii
Moare la 6 mai 1961, la Cluj și este înmormântat în data de 9 mai, în satul său de baștină, exact în ziua în care ar fi împlinit 66 de ani.
Mormântul poetului se află în curtea bisericii din Lancrăm.
Căsătorit
A fost căsătorit cu marea iubire a vieții sale, Cornelia Brediceanu.
Copii
A avut o singură fiică, Dorli Blaga.

Activitatea literară

Debut literar

1910
1914
1919
A debutat în ziarele arădene Tribuna, cu poezia Pe ţărm şi în ziarul Românul, cu studiul Reflecţii asupra intuiţiei lui Bergson. La Sibiu, publică prima sa plachetă de versuri – Poemele luminii, volum de mare succes literar, pe care l-a dedicat viitoarei sale soții, Cornelia Brediceanu.
 

Opere semnificative

1919
Poemele luminii se deschide cu poezia-manifest Eu nu strivesc corola de minuni a lumii
1927
Meșterul Manole, dramă în cinci acte
1943
Trilogia cunoașterii în trei volume: Eonul dogmatic, Cunoașterea luciferică, Cenzura transcendentă
1944
Trilogia culturii în trei volume: Orizont și stil, Spațiul mioritic, Geneza metaforei și sensul culturii
1946
Trilogia valorilor, Știință și creație, Gândire magică și religie, Artă și
valoare
1943
Eminescu, studiu critic
1948
Prisaca, poeme pentru copii
1955
Pagini din trecut, publicistică
1919
Volumul de aforisme Pietre pentru templul meu
1936
Elogiul satului românesc , eseu prezentat cu prilejul admiterii sale în Academia Română
1937
Geneza metaforei și sensul culturii
1965
Postum, este publicat Hronicul și cântecul vârstelor și Luntrea lui Caron, volume autobiografice.

 

Luntrea lui Caron, roman publicat la fel postum, pregătit pentru tipar de fiica sa, Dorli Balga

Mişcare/curent literar
Este cel mai important reprezentant al expresionismului românesc.
Genuri/Specii literare cultivate
Poezie, dramaturgie, filozofie, proză
 
Influenţe
Kant, Platon, Hegel, Bergson, Nietzsche, Vasile Conta
 
Premii
Se vehiculează ideea că ar fi fost propus pentru Premiul Nobel în 1956 de către Rosa del Conte și de criticul Basil Munteanu, la inițiativa lui Mircea Eliade, dar autoritățile comuniste au făcut tot posibilul ca să împiedice
acest lucru.

Note

Posteritate

1990
La Cluj, a fost înființată Societatea Culturală Lucian Blaga.
1991
Este înființat Festivalul internațional Lucian Blaga.
 
1992
Pe Aleea Clasicilor din Chișinău, a fost inaugurat bustul poetului, realizat de Alexandra Picunov.
Mai multe instituții de învățământ din Republica Moldova îi poartă numele.
 
2012
La editura Humanitas a ieșit de sub tipar cartea de memorii Tatăl meu, Lucian Blaga, scrisă de fiica poetului Dorli Blaga.
 

 

Imaginea poetului Lucian Blaga pe marca poștală editată în anul 1995 în Republica Moldova.

Teodor Buzu - Suflet în căutare

AUTOPORTRET


„Lucian Blaga e mut ca o lebădă.
În patria sa
zăpada făpturii ţine loc de cuvânt.
Sufletul lui e în căutare
În mută, seculară căutare
de totdeauna,
si până la cele din urmă hotare.
El caută apa din care bea curcubeul.
El caută apa,
din care curcubeul îşi bea frumuseţea şi nefiinţa.”

Sarcină interactivă

1

1. Potriviți „cometele” în dreptul „găurilor negre” ce conțin elemente relevante în procesul înțelegerii poeziei.
2. Argumentați existența, în unele situații, a mai multor posibilități de interpretare și corelare dintre idei și
secvențele de text.

un simbol biblic

      poetul este în căutarea vieții eterne

            motivul marii treceri/ al morții

              un simbol al vieții, al începuturilor

                un vers corelat direct titlului

                    un detaliu specific din copilăria autorului

                      orizontul cunoașterii blagiene

                        • curcubeul
                        • „El caută apa.”
                        • „Sufletul lui e
                          în căutare”
                        • „Lucian Blaga e mut
                          ca o lebădă”
                        • „El caută apa din
                          care bea curcubeul.”
                        • „În patria sa/ zăpada
                          făpturii ţine loc de cuvânt.”
                        • „îşi bea frumuseţea
                          şi nefiinţa”
                        • apa
                        • apa
                        • „Lucian Blaga e mut
                          ca o lebădă”

                        Sarcini

                        3

                        Identifică, în text, 2 lexeme care sunt formate de la aceeași rădăcină, comentând efectul stilistic al acestora în construirea mesajului poetic.

                        Lucian Blaga AUTOPORTRET

                        „Lucian Blaga e mut ca o lebădă.

                        În patria sa

                        zăpada făpturii ţine loc de cuvânt.

                        Sufletul lui e în căutare

                        În mută, seculară căutare

                        de totdeauna,

                        și până la cele din urmă hotare.

                        El caută apa din care bea curcubeul.

                        El caută apa,

                        din care curcubeul

                        îşi bea frumuseţea şi nefiinţa.”

                        1. Tastează, în spațiul rezervat, o repetiție de tip anaforă

                        și o repetiție de tip epiforă.

                        2. Argumentează rolul acestor repetiții în conturarea stării de spirit a eului liric.

                        4

                        Motivează intenția poetului în alegerea regimului verbal.

                        Lucru oral

                        1

                        1.1 Luând ca reper schema tehnicii Cubul, demonstrează că poezia Autoportret este o artă poetică.
                        1.2 Argumentează ce fel de artă poetică este textul ?