1
Pornind de la ideea că acțiunile din roman se desfășoară pe două planuri: istoria țăranului Ion și viața familiei de intelectuali Herdelea, aranjează secvențele narative (de jos în sus), respectând ordinea cronologică a desfășurării evenimentelor.
  • George este arestat.
  • Satul îl plânge pe Ion.
  • Satul Pripas într-o duminică la horă.
  • Confruntarea dintre Vasile Baciu şi Ion Glanetaşu la horă.
  • Ruşinea Anei.
  • Nunta Anei şi a lui Ion.
  • Ana naşte un băieţel.
  • Avrum se sinucide.
  • Ion îl bate pe George.
  • Ion o seduce pe Ana.
  • Nunta Floricăi şi a lui George.
  • Ion capătă pământurile lui Vasile Baciu.
  • Moare Petrişor.
  • Ana se sinucide.
  • Vasile Baciu cere înapoierea pământurilor.
  • George îl omoară pe Ion.
  • Ion face vizite Floricăi
  • Pământurile rămân bisericii.
                                      2
                                      Restabilește aserțiunea criticului literar P. Constantinescu despre romanul „Ion” de Liviu Rebreanu, potrivind
                                      secvențele de mai jos.
                                      1
                                      2
                                      3
                                      4
                                      5
                                      6
                                      7
                                      8
                                      9
                                      10
                                      11
                                      12
                                      13
                                      14
                                      15
                                      16

                                      Sarcini orale

                                      3

                                      Alege o imagine care se potrivește cel mai bine fragmentului. Motivează-ți, într-un enunț, alegerea.

                                      4

                                      Numește câte 3 personaje pentru fiecare nivel ierarhic, conform piramidei alaturate, și specifică tipul uman căruia îi aparțin.

                                      Intelectualitatea

                                      ȚĂRĂNIMEA ÎNSTĂRITĂ

                                      ȚĂRĂNIMEA SĂRACĂ

                                      Sarcini în scris

                                      5

                                      Luând ca reper aserțiunea criticului P. Constantinescu și faptul că „Ion” de L. Rebreanu este un roman-frescă, care reprezintă tabloul de ansamblu al satului românesc transilvănean, completează schema propusă.

                                      Satul românesc transilvănean

                                      Romanul „Ion” a fost lansat în 1920, după şapte ani de muncă, scriitorul bistriţean Liviu Rebreanu începând să lucreze la el încă din anul 1913. Opera este o monografie a satului ardelean la început de 1900, care ilustrează conflictul generat de lupta aprigă pentru pământ.
                                      Rebreanu scria numai noaptea, ajutat de cafea şi ţigări, pentru că numai noaptea îi oferea liniştea necesară actului creaţiei. Se spune că în nopţile inspirate îl prindeau zorii zilei treaz creând, după a douăzecea ceaşcă de cafea. Şi-a descris nopţile de lucru în interviul dat în 1933: „Mai întâi de toate, trebuie să am linişte completă şi, fiindcă n-o găsesc decât noaptea, scriu noaptea, ca să pot trăi realmente cu personajele mele pe care vreau să le evoc. Dorinţa de cât mai multă linişte mă face să scriu în diverse locuri (...) scriam unde mi se punea la dispoziţie o cameră sau un apartament, în care stăteam complet izolat, pentru a face opera aceasta de incubaţie şi creaţie literară. Iau loc la birou, între orele 9 şi 10 seara, în faţa unei pagini albe. Scriu până la 6-7 dimineaţa.”

                                      6

                                      Redactează o invitație la nunta Laurei și a lui Pintea, păstrând spiritul epocii.

                                      7

                                      Lecturați fragmentul de roman „Ora 25” de Virgil Gheorghiu și completați pe un poster diagrama Wenn, comparând scena dată cu cea ilustrată în romanul „Ion” de L. Rebreanu.

                                          „Johann Moritz o luă peste câmp. A mers repede. Cămașa i se lipise de piele, udă de nădușeală. Nu avuse răbdare să meargă încet. Când a ajuns în fața pădurii de stejari, s-a oprit. Între el și pădure se întindea ogorul lui. Era semănat cu porumb. Porumbul era înalt cât el. Nu era un ogor mare. Atât cât să-ți faci pe el o casă, curte, grădină de zarzavat și un ochi de livadă. L-a măsurat cu privirea, de la un capăt la celălalt. O data în lung. Pe urmă în lat. Privea cum se înalță, deasupra ciucurilor verzi ai porumbului, acoperișul casei, cumpăna fântânii, poarta înaltă de stejar, staulul vitelor. De multe ori se uitase el la ogor și i se păruse că vede gospodăria aievea, dar niciodată nu fusese ca acum. Parcă erau adevărate toate. Așa cum le plănuise. Johann Moritz a zâmbit, privind valurile de porumb, care foșneau în bătaia vântului. Pe urmă s-a aplecat și a luat, cu mâna stângă, un pumn de țărână. Era caldă. Moritz a avut senzația că strânge în palmă ceva viu. Căldura țărânii de pe ogor era la fel cu căldura unui trup în viață. Cum este căldura unui pui de vrabie când îl ai în palme. Johann Moritz s-a aplecat și a luat și în mâna dreaptă un pumn de țărână. A strâns-o în pumni cu putere, apoi a presărat-o înapoi pe câmp. A înaintat prin porumb spre pădure. La mijlocul ogorului, a luat iar țărână în mână. „Și asta e caldă”, și-a zis. „Tot ogorul e cald ca o ființă. ”A dus apoi țărâna lângă obraz. Mirosul ei l-a pătruns în piept. „E un miros tare ca de tutun… parfumul ăsta al pământului”, s-a gândit el.
                                          Johann Moritz a ridicat fruntea. Și-a deschis larg pieptul. A sorbit cu putere, până și-a umplut plămânii, aerul înmieresmat de pe ogorul lui. A făcut-o de câteva ori. Pe urmă a plecat pe același drum pe care venise. „Suzana mă așteaptă acum!” – s-a gândit Johann Moritz. Și a început să fluiere.”

                                      LUCRU ÎN GRUP

                                      Repartizați-vă în echipe și identificați indiciile textuale ale satului, specifice fiecărui domeniu propus.

                                      Nr. Sisteme semiotice primare Exemple
                                      1. semne naturale descifrabile
                                      2. semnalmente umane și superstiții
                                      3. vestimentație
                                      4. cutume, obiceiuri
                                      5. arte aplicate
                                      6. semnale sonore
                                      7. plastica mișcării și a dansului
                                      8. unități de măsură/ bani în circulație