Nicolae Milescu Spătarul -
Omul
Nicolae Milescu-Spătarul (1636 – 1708), supranumit și Marco Polo de
România.
- A deținut mai multe funcții importante, printre care cea de capuchehaie sau reprezentant al domnitorului Grigore Ghica pe lângă Înalta Poartă din Istanbul, în perioada 1661 - 1664.
- Are misiuni diplomatice în mai multe capitale europene: la Berlin în 1664, la Stockholm în 1666 și la Paris în 1667.
După ce este exilat din țară pentru tentativa de uzurpare a tronului, fuge în Rusia, unde devine profesorul viitorului țar Petru I.
Nicolae Milescu Spătarul -
Scriitorul
- Este autorul Jurnal de călătorie în China,
primului jurnal de călătorie din Europa de Est și al lucrării Descrierea Chinei.
- Este autorul lucrării Aritmologhion, etica și originalele lor latine
(1672), prima cărte de aritmetică scrisă de un român, precum și a mai
multor scrieri de hermeneutică medievală:
Cartea hieroglifelor, Cartea sibilelor, Cele șapte muze și cele șapte arte.
Este autorul unui dicționar
greco-slavo-româno-latin.
- În perioada aflării la Istanbul, a realizat prima traducere în limba
română a Vechiului Testament.
Nicolae Milescu Spătarul -
Coordonate ale universalității
- Devenind consilier al țarului rus Petru cel Mare, va contribui la
modernizarea învățământului în Rusia țaristă.
- Datorită priceperii sale diplomatice, a fost trimis la marile curţi ale
Europei pentru a intermedia o alianţă împotriva Imperiul Otoman, iar în
Franţa a fost primit personal de Ludovic al XIV-lea, supranumit „Regele-Soare”.
- În anul 1675, este delegat de țarul Rusiei în fruntea unei expediții la Beijing,
către împăratul Chinei, Shengzu, fiind primul român invitat în audiență la un împărat chinez.
1. Examinează timbrul comemorativ în care este evocată personalitatea lui Nicolae Milescu Spătarul.
2. Identifică elementele cronologice reflectate pe acest timbru.
3. Comentează, în baza reperelor biografice, informația ilustrată prin harta geografică de pe timbru.
1. Studiază informația de la rubrica Nicolae Milescu-Spătaru – coordonate ale universalității.
2. Reactualizează conținuturile studiate în clasa a XI-a despre cărturarul Nicolae Milescu Spătarul.
3. Lecturează textul istoricului basarabean Ion Xenofontov despre pregătirile
marelui cărturar pentru expediția în China.
„Din arhivele imperiale a scos copii după scurtele relatări ale
curierilor ruși trimiși anterior în China. S-a înarmat cu diferite
instrumente și cărți științifice (un compas, un astrolab, o carte
de optică, un dicționar chinezesc). Suita sa a fost formată din
40 de oameni pe jos și călări, plus garda de cazaci.
A ales pentru această misiune oameni cu experiență ca Milovanov,
care mai fusese în China în 1670 (l-a întâlnit la frontierele Chinei),
grecul Spiridon, giuvaiergiu, medicul grec Ioan, medicul „alchimist”
Iagan, secretari pentru scrieri etc. Având cu el o mare sumă de bani
pentru întreținerea misiunii și daruri destinate împăratului Chinei,
Nicolae Milescu a părăsit Moscova la 3 martie 1675, după ce și-a luat
în chip solemn rămas-bun de la țar. Acesta îi încredință scrisori
pentru „fiul cerului” în limba rusă, turcă și tătară.”
1. Comentează selecția oamenilor pe care marele cărturar a făcut-o pentru plecarea în China.
2. Cum crezi, care au fost motivele ce l-au determinat să facă aceste alegeri?
1. Consultă DEX-ul și află ce este un „astrolab”.
1.1 Care sunt instrumentele moderne care au înlocuit astrolabul astăzi?
2. Propune o listă de obiecte necesare, acțiuni, resurse de care consideri că ar fi avut nevoie cărturarul, dacă ar fi făcut această călătorie în zilele noastre.
Ilia Mecinicov, strănepotul lui Nicolae-Milescu Spătarul pe linie paternă, a fost un mare savant care, în anul 1908, a obținut Premiul Nobel pentru fiziologie și medicină. Acesta este considerat fondatorul embriologiei evoluționiste, a microbiologiei și a imunologiei, atribuindu-i-se și meritul de a fi descoperit tratamentul împotriva holerei.
