Biografie

Emilian Galaicu-Păun

Omul

Scriitorul basarabean Emil Galaicu Păun s-a născut la 22 iunie 1964, în satul Unchitești, r-nul Florești. Este o voce literară proeminentă a postmodernismului basarabean.
Din anul 1990 este membru al Uniunii Scriitorilor din Republica Moldova. Începând cu anul 1998, a devenit membru al Uniunii Scriitorilor din România. Actualmente, activează în calitate de readactor-șef al editurii Cartier. Totodată, scriitorul prezintă rubrica „Carte la pachet” la Radio „Europa liberă”, în cadrul căreia dezbate câte o carte săptămânal.

Scriitorul

Debutează editorial cu volumul de pozie Lumina proprie în anul 1986.
Scrie poezie Lumina proprie, Levitaţii deasupra hăului (1991), Cel bătut îl duce pe Cel nebătut (1994); Yin Time (1999), Gestuar (2002); Arme grăitoare (2009);
proză: Gesturi sau Trilogia nimicului (1996), Ţesut viu. 10 x 10 (2011), precum și eseuri și traduceri.

Figură reprezentativă a culturii basarabene

Intertextualismul, biografismul, referința la istoric, stilul intelectualizat, marcat, adesea, de un limbaj erotizat, punctuația „capricioasă”, așa cum o definește însuși E. Galaicu-Păun, sunt doar câteva dintre particularitățile definitorii ale acestui scriitor prolific.

Dumitru Matcovschi

Emilian Galaicu-Păun (biografie)

fratele emil

N-ai un frate Emil spânzurat, ca Rebreanu, degeaba te-apuci să faci proză.
Decât firul de plumb e mai bun ştreangul fratelui, pentru un plus de precizie.
O pendulă se cere întoarsă şi mereu întârzie din când în când, pe când frate-
lui Emil i-a sunat, la fix, ceasul cu cuc. Mai ales dacă scrii un roman
n-ai cum să te lipseşti de un frate Emil ridicat în ştreang pentru înaltă trădare –
cu atât mai înaltă, cu cât fapta fratelui, de a nu trage în cei de un sânge,-i mai josnică.
Nu există înlocuitori pentru fratelemil, oricâte promoţii de locotenenţi ar da şcolile
militare de-acum înainte. Ai frate, ai carte! – cum stă mărturie istoria literaturii române.
Câte umbre dragi, jur-împrejur atârnând, tot atâţia chibiţi. Joci, în numele fratelui, cartea spânzuratului, masa de scris şi ea-ţi joacă sub coate, la fel cum sub tălpile frate-
lui Emil taburetul – o lume-n suspans.

Să nici nu se aşeze la masă de scris
– de disecţie, de pomenire, totuna e! – cine nu are un frate Emil suicid,
ca al lui M. Ivănescu, a doua zi decât şi-a pus-o în gând (căci în seara aceea nu putea să rateze-un concert!). Poezia e altcineva, o fiinţă plecată-nainte de vreme, pe care
o continuă versurile celor care rămân – după chipul şi asemănarea lor –, îmbătrânind împreună.

De la celălalt, nu de la sine, porneşte poetul, acelaşi cu sinucigaşul în serie „prin predecesori”.
Dacă nu ţi-a dat Domnul un frate Emil, nici să-ţi treacă prin cap poezia!
Decât amortizoru-i mai bună, lipită de ţeava pistolului, tâmpla lui fragedă,
când te trage la scris poezii cerebrale – şi ce uşurare că nu mâna care
scrie trebuie să pună punct, apăsând pe trăgaci! Toată viaţa să-l ai pe conştiinţă,
chiar dacă nu porţi nici o vină, ajunge să ţină loc de conştiinţă de sine.

Onomastică predestinată ce-ţi vine mănuşă – să nu le-ncurci mâinile! –, de spânzurat & de sinucigaş.
Mergi pe mâna când unui, când altui – să nu le-ncurci numele! – frate Emil, cel dintâi pe
cât de lipsă, pe-atât de absent cel de-al doilea, şi care îşi dau întâlnire pe pieptu-ţi ca două decoraţii post-mortem, în grad de (al Tristei Figuri) Cavaler. Ofiţer în rezervă,
o faci pe ordonanţa când unuia – „Alinierea!” –, când altuia – „Pe loc repaus!” –, acelaşi veşnic locotenent. Doar că n-ai cui – decât dacă sieşi eşti frate Emil – ţine locul.
Eu sunt fratele meu – doi în unul – Emil spânzuratul & sinucigaşul, tustrei la o masă. În joacă, mi-am pierdut la cărţi viaţa. La cărţi de citit. De scris, viaţa. La masa tăcerii.
Fiecare pre limba lui, fraţii Emil se-ntretaie ca limbile ceasului care arată, chiar dacă-i defect, la fix ora de două ori în 24 de ore. Şi, Doamne! oricât i-aş regla mecanismul,
ceasul ba se grăbeşte c-un frate Emil spânzurat, ba rămâne în urmă c-un frate Emil suicid.

:
:

Sarcini orale

1. Identifică particularitățile stilului gailaichian prezente în poemul fratele emil.

2. Argumentează relațiile de intertextualitate prezente în text.

Sarcină scrisă

1. Comentează mesajul global al textului, valorificând relațiile de intertextualitate.

Cercetează