Modulul 6
Catalog lexematic

postmodernism

Definiții
1

Mișcare culturală și literară, inițiată în jurul anului 1960, de cultura elitistă a modernismului, caracterizată prin recuperarea și înglobarea, în mod adesea ironic, a tradiției literare. În uzul comun, termenul a intrat abia în anii '70, devenind un termen-cheie în controversele provocate de evoluția artei contemporane. El poate defini atât un stil (ex. roman, film sau pictură postmoderne), cât și o perioadă (epoca postmodernă). Arta pop, minimalismul, conceptualismul, feminismul au fost incluse de unii critici în postmodernism, la fel ca și noul roman, teatrul absurdului, teatrul total, hapenning-ul etc.

Postmodernitate

2

Etapă a istoriei culturii universale, caracteristică pentru fenomenele care se succed epocii moderne, conturată prin interesul pentru valențele existențialiste și preocupare pentru condiția umană. Postmodernitatea înglobează postmodernismul.

Neomodernism

2

Curent literar postbelic, caracterizat prin limbaj ambiguu, expresie poetică inedită, ludic etc. În spațiul românesc, este definit prin suflul revoluționar antiproletcultist, reprezentat de generația Labiș-Stănescu-Sorescu, îndeosebi, după „marea explozie lirică“ din 1964/1965.

Harta conceptuală - Postmodernism

trăsături:

Surse:

Reprezentanți:

Grupuri literare

trăsături:

- tendința spre ironie, parodie, demitizare;
- caracterul ambiguu, fragmentar, relativ al textului devine o premisă a multitudinilor de interpretări posibile;
- jocul de cuvinte, jocul intertextual, mutația sensului;
- eludarea ortografiei și a punctuației;

- pluralitatea limbajului, a stilurilor și a punctelor de vedere în textul literar;
- limbaj prozaic, apropiat de existența cotidiană;
- apariția formelor literare hibride, dispariția granițelor dintre genuri și specii literare.

- multiculturalismul și pluralismul cultural;
- progresul științific și tehnologic;
- democratizarea și globalizarea civilizației occidentale;
- caracterul informațional al societății, generat de creșterea rolului mass-media (Internetul, presa, televiziunea).

Universali: Umberto Eco, G.G. Marquez, J.L. Borges, Michel Butor, A. Robbe-Grillet
Români: M. Cărtărescu, L. Dimov, D. Țepeneag, Al. Mușina, M. Nedelciu;
Basarabeni: E. Cioclea, E. Galaicu-Păun, A. Țurcanu, M.Pilchin, N. Leahu, D. Crudu.

- Cenaclul de Luni (condus de criticul N. Manolescu);
- Cenaclul Litere, condus de poetul M. Cărtărescu;
- Școala de la Târgoviște, reprezentată de Radu Petrescu, M.H. Simionescu, C. Olăreanu;
- Cenaclul Junimea, condus de criticul Ov. S. Crohmălniceanu.

1
Descoperă trăsăturile specifice ale postmodernismului, plasând, în dreptul fiecărei noţiuni, definiția corespunzătoare.

Intertextualitate

    • imitație a unei opere literare, făcută cu scopul de a satiriza un autor sau de a realiza efecte comice pe o temă dată.

    Ludic

      • reacție negatoare la adresa miturilor pe motiv că acestea au fost golite de înțelesul lor primordial; demitologizare.

      Postmodernism

        • curent literar diferit de cel modernist, o nouă metodă literară, definită prin anumite tendințe estetice și artistice, începând cu perioada postbelică.

        PARODIE

          • epocă a istoriei culturii universale, conturată prin anumite valențe existențialiste ale condiției umane, cât și starea globală a civilizației umane.

          Demitizare

            • concept în critica modernă prin care se exprimă raportul existent între texte diferite care alcătuiesc împreună un ansamblu, presupunând existenţa unei clare interacţiuni, a unei indiscutabile interrelaţii din interiorul unui text. Cercetătoarea Julia Kristeva îl definește laconic în formula: „Un text este întotdeauna inspirat de alte texte”. Procedee: folosirea citatului ascuns din alte opere, imitația, parodia, aluzia etc.

            Postmodernitate

              • referitor la joc; specific jocului; glumeț, sprințar; (p. ext.) fără finalitate practică, gratuit.
              2

              Mișcarea postmodernistă s-a manifestat în România, în anii '80, printr-un amplu proces de solidarizare a tinerilor literați în sânul unor grupări literare, conduse de personalități ale vremii.

              Împărțiți-vă în 4 echipe și documentați-vă despre activitatea grupurilor literare marcante ale postmodernismul românesc. Elaborați postere tematice conform algoritmului:

              • anul și locul constituirii;
              • personalități reprezentative (cel puțin trei);
              • particularități ale manifestului poetic al grupării (cel puțin două teme, idei, atitudini, procedee estetice, tabieturi/curiozități literare specifice);
              • creații ilustrative (cel puțin două texte);
              • posteritate (destinul grupării în actualitate, impactul/rolul grupării în contextul literaturii române).