Modulul 3
Luceafărul
Sarcini
1
Citește cu atenție poemul, pentru a continua versurile cu secvențe din text:
a)
Din rude mari

    O prea frumoasă fată.
    b)
    Cum ea pe coate-şi răzima
    Visând ale ei
      c)
      Şi ochii mari şi grei mă dor,
      Privirea ta mă
        d)
        Pământu-n lung şi marea-n larg,
        Dar
          nu se poate...
          e)
          Trăind în cercul vostru strâmt,
            vă petrece.
            f)
            În vremea asta

              Viclean copil de casă.
              g)
              Eu sunt luceafărul de sus,
              Iar tu să-mi fii
                h)
                Au nu-nţelegi tu oare,
                Cum că eu sunt

                  Şi tu eşti muritoare?
                  i)
                  Vei pierde dorul de părinţi
                  Şi visul de
                    j)
                    Din
                      Doamne,-am apărut
                      Şi m-aş întoarce-n chaos...
                      • luceferi
                      • împărătești
                      • chaos
                      • Cătălin
                      • arde
                      • nemuritor
                      • mireasă
                      • norocul
                      • moartea
                      • tâmple
                      2 Aranjează în ordine enunțurile ce formează rezumatul operei.
                                  • Luceafărul coboară de două ori în odaia fetei, transformându-se în înger, apoi în demon.
                                  • O fată se îndrăgostește de Luceafărul din cer și îl cheamă în odaia sa.
                                  • Luceafărul se întoarce la locul lui de pe cer și, dezamăgit, îi vede pe cei doi îndrăgostiți.
                                  • Luceafărul întreprinde o călătorie intergalactică pentru a se dezlega de nemurire.
                                  • Demiurgul îi refuză lui Hyperion posiblitatea de a deveni muritor.
                                  • Fata îi cere Luceafărului să devină muritor.

                                  Sarcini orale

                                  3

                                  Reperează secvențele:

                                  - care situează acţiunea poemului într-un spaţiu românesc;
                                  - care conturează cadrul de basm al cronotopului (spaţiu şi timp);
                                  - care figurează ca mărturii ale vieţii cotidiene la o curte de împărat;
                                  - care confirmă originea nepământeană a lui Hyperon;
                                  - care indică originea umilă a lui Cătălin;
                                  - care exprimă atitudinea Stăpânului Lumii faţă de viaţa pământească;
                                  - care sugerează viitorul celor 2 tineri – Cătălin şi Cătălina.

                                  4

                                  Identifică, în text, cromonimul negru și comentează frecvenţa utilizării și semnificaţiile lui contextuale.

                                  5

                                  Antiteza este figura de stil preferată de romantici. Identifică, în poem, câteva antiteze și comentează-le.

                                  Sarcini scrise

                                  6

                                  Compară, completând Diagrama Venn, mesajul poemelor „Luceafărul” şi al „Scrisorii I” de Mihai Eminescu.
                                  Comentează într-un discurs oral spaţiul comun al diagramei.

                                  7
                                  • Alege din poem unul dintre simbolurile arhetipale romantice şi compară contextul în care apare în poemul „Luceafărul” cu cel din alte poeme: „Strigoii”, „Scrisoarea III”, „Scrisoarea IV”, „Scrisoarea V”, „Venere şi Madonă”, „Călin (file din poveste)”.
                                  8
                                  Alege 3 dintre trăsăturile romantismului, expuse mai jos, și argumentează caracterul romantic al poemului „Luceafărul”.

                                  • cultivarea sensibilităţii, a imaginaţiei și a fanteziei creatoare, în defavoarea raţiunii lucide;
                                  • respingerea regulilor impuse de clasicism;
                                  • libertatea de creaţie;
                                  • subiectivitatea, expansiunea eului individual;
                                  • evaziunea în trecut, ca o formă de contrapunere a realităţii obiective, ostile (evaziunea se realizează sub forma visului sau a somnului, într-un decor nocturn);
                                  • cultivarea emoţiei şi a sentimentului; intensitatea trăirilor (pasiunea);
                                  • teme şi motive specifice: iubirea, natura, folclorul, miturile, fantasticul, fabulosul, trecutul istoric;
                                  • cultivarea antitezei, a comparaţiei dezvoltate, a ironiei romantice;
                                  • personaje din toate mediile sociale;
                                  • fuziunea genurilor şi a speciilor literare;
                                  • lărgirea şi îmbogăţirea limbii literare, limbajul popular, arhaic.
                                  9

                                  Alege din lista de motive literare de mai jos 5 motive romantice prezente în poemul „Luceafărul”.
                                  Comentează, în caietul de lucru, un motiv în 3 enunțuri.

                                  Zborul intergalactic, satul, noaptea, piatra, visul, cartea, pasărea, relația părinți-copii,
                                  dragostea, dezamăgirea, bucuria, femeia-înger, libertatea, demonul.

                                  10

                                  Citeşte explicaţia istoricului literar şi raportează ideea de „amprentă” asupra poemelor pe care le cunoşti.

                                  „Născut abia în 1850, Eminescu a aparţinut totuşi primului romantism, iar acest adevăr paradoxal l-a izolat de la început în spaţiul literaturii contemporane lui. Dacă temele, viziunea, sentimentele poeziei romantice nu au suferit schimbări radicale de la romantismul prim până la cel de după 1830, numit şi „romantism Biedermeier”, există o preferinţă care distinge net cele două etape romantice: obsesia poemului larg, ambiţia epopeică. Or, această obsesie se regăseşte, întreagă, la Eminescu. Predilecţia pentru poemul de vastă inspiraţie l-a caracterizat de la început, punându-şi amprenta asupra întregii sale creaţii.”

                                  Mihai Zamfir, „Scurtă istorie. Panorama alternativă a literaturii române”

                                  LUCRU ÎN GRUP

                                  Împărțiți-vă în 3 echipe și argumentați că „Luceafărul” este:

                                  a) operă de inspiraţie folclorică;
                                  b) operă de inspiraţie filozofică;
                                  c) un poem de dragoste.

                                  Concluzionați.